Dispoziția noastră fluctuează în mod normal de la o zi la alta și toată lumea are parte de momente bune și rele în viață, dar în unele cazuri, modificările de dispoziție pot să devină de durată, debilitante și pot să afecteze capacitatea cuiva de a-și menține slujba sau de a avea relații semnificative. Se estimează că aproximativ 10% din oameni vor suferi la un moment dat în viață de depresie, o tulburare de dispoziție, caracterizată de simptome precum: tristețe, suferință, lipsă de motivație, epuizare, pierderea interesului și a plăcerii pentru activitățile realizate cu ușurință în trecut. E bine de amintit că multe persoane care se confruntă cu depresia, suferă și de anxietate. Vestea bună este că există intervenții eficiente pentru tratamentul depresiei.
Specialiștii din domeniul sănătății mintale au identificat mai multe forme de depresie, însă în acest text vom detalia pe scurt, în cele ce urmează, trei dintre acestea, cele cu care ne-am întâlnit cel mai des în practica noastră.
Episodul depressive major. O parte din simptomele ce îl caracterizează sunt următoarele: pierderea interesului și a plăcerii în activitățile desfășurate, pierderea sau luarea în greutate, probleme legate de somn sau existența unei stări de somnolență pe parcursul zilei, sentimente de neliniște și agitație, stare de oboseală și lipsă de energie, gânduri de auto devalorizare și vinovăție, probleme legate de concentrare și de luarea deciziilor, gânduri suicidare.
Pentru a fi diagnosticat cu episod depresiv major trebuie să îndeplinești 5 sau mai multe dintre simptomele indicate mai sus, în marea majoritate a zilelor pentru o perioadă de cel puțin 2 săptămâni. Cel puțin unul dintre aceste simptome trebuie să fie starea depresivă sau pierderea interesului pentru activități.
Dacă însă stările depresive durează de cel puțin 2 ani, vorbim despre distimie sau tulburarea depresivă persistentă, care reprezintă o altă formă de depresie. Simptomele caracteristice acestui tip de depresie sunt: schimbări apărute în apetitul alimentar (lipsa poftei de mâncare sau un apetit exagerat), nevoie de somn crescută sau foarte scăzută, lipsa energiei sau fatigabilitatea, stima de sine scăzută, probleme legate de concentrare sau în luarea de decizii, sentimente de lipsă de speranță, toate acestea manifestându-se pe o periaodă lungă de timp.
Persoanele care primesc diagnosticul de tulburare bipolară, denumită adesea tulburare maniaco-depresivă, au o dispoziție caracterizată de stări emoționale intense periodice numite episoade, în care individul resimte o stare de spirit extremă sau iritabilitate (manie sau hipomanie) alternând cu episoade periodice de depresie. Aceste episoade au o ciclicitate diferită pentru fiecare persoană.
În tulburarea bipolară, multe persoane își petrec mai mult timpul în faza depresivă, mai degrabă decât în faza maniacală a tulburării. Adesea, o persoană prezintă simptome de depresie în primul rând și manie / hipomanie, după ceva timp.
Simptomele depresiei bipolare sunt foarte asemănătoare cu cele ale depresiei majore și acest lucru poate face inițial dificilă precizarea diferenței dintre cele două.
Pentru a fi diagnosticat cu tulburare bipolară, conform manualului de diagnotic DSM-5, o persoană trebuie să trăiască în prezent primul său episod maniacal / hipomanic sau să știe că a avut un episod maniacal / hipomanical la un moment dat în trecut.
DSM-5 precizează, de asemenea, că pentru a fi diagnosticat cu un episod maniacal, trebuie să fi experimentat o stare de spirit ridicată sau iritabilă care să îți afecteze funcționalitatea timp de cel puțin o săptămână, precum și trei sau mai multe dintre următoarele simptome: sentiment exagerat de împlinire de sine sau grandoare, creșterea activităților orientate către scopuri sau o stare de agitație psihomotorie crescută, scăderea nevoii de a dormi, ideație mintală crescută (apar foarte multe gânduri în cap), distractibilitate sau capacitate de concentrare scăzută, creșterea fluxului vorbirii, persoana va fi în mod cert mai vorbăreață decât este de obicei, comportamente de risc (cum ar fi cheltuieli excesive sau comportament sexual impulsiv, etc.)
Care sunt soluțiile pentru tratarea depresiei?
Tratamentul recomandate de către ghidurile internaționale din domeniul sănătății mintale pentru depresia ușoară și moderată este psihoterapia, în timp ce pentru depresia medie și severă cea mai bună soluție o reprezintă administrarea concomitentă a tratamentului medicamentos și a psihoterapiei. Așadar, dacă apar unele dintre simptomele descrise mai sus, este de preferat să mergeți prima dată la un psiholog clinician sau la un medic psihiatru pentru a realiza o evaluare a stării dumneavoastră. În urma acestei evaluări veți primi un diagnostic și recomandările pentru tratament.
Dat fiind că există o mulțime de curente psihoterapeutice este posibil să vă întrebați ce tip de psihoterapie să aleg, care este modalitatea psihoterapeutică cea mai potrivită pentru mine. Răspunsul aici ni-l oferă tot ghidurile de care am amintit mai sus, care ne indică psihoterapiile eficiente recomandate pentru depresie. Astfel, avem: terapiile cognitiv-comportamentale, terapia interpersonală, terapia dinamică de scurtă durată, terapia centrată pe rezolvarea de probleme sau terapia comportamentală de cuplu. Specialiștii au ajuns să facă aceste recomandări în urma numeroaselor studii realizate, care au arătat că aceste tipuri de psihoterapie sunt eficiente în tratarea depresiei. Ar fi bine de luat în calcul și recomandare făcută de Asociația Psihologilor Americani, care arată că este posibil ca și alte tratamente să fie eficiente, dar până în acest moment nu au fost evaluate cu aceiași rigoare științifică precum cele enumerate.
Cum funcționează terapia cognitiv-comportamentală în tratamentul depresiei
Multe persoane care nu au accesat până acum serviciile de psihoterapie, sunt curioase să afle ce se întâmplă pe parcursul terapiei. Psihologii noștri sunt specializați în psihoterapii cognitiv-comportsmentale, iar acest lucru este de natură să stabilească cadrul terapeutic și modul de desfășurare al ședințelor.
Există o legătură strânsă între gândurile, sentimentele și comportamentele noastre (acțiuni). Fiecare dintre acestea o influențează pe cealaltă. De exemplu, un anumit gând te poate determina să te simți trist. Aceasta vă poate afecta apoi comportamentul, determinându-vă să plângeți și să vă izolați în casă. Aceasta te poate face să te simți mai trist. Un alt gând te poate determina să te simți neliniștit și, în consecință, comportamentul tău poate deveni mai agitat.
Terapia cognitiv-comportamentală ( TCC sau CBT în limba engleză) este o psihoterapie care abordează această legătură între gândurile, sentimentele și comportamentele pe care le avem. Reprezintă o modalitate de intervenție de scurtă durată, colaborativă, în sensul că terapeutul și clientul colaborează în vederea atingerii obiectivelor terapeutice stabilite de comun acord. Este o metodă terapeutică structurată și orientată către scop. La cabinet se prezintă de multe ori clienți care, fie au urmat în trecut o altă formă de psihoterapie, fie s-au inspirat din filme sau au asimilat anumite idei greșite care au fost prezentate de-a lungul timpului în diverse medii și care sunt oarecum surprinși că nu trebuie să „vorbească” doar ei pe parcursul ședințelor și în plus au de pus în practică anumite, hai să le spunem „prescripții” pe parcursul intervalului de timp scurs între două ședințe. Terapia cognitiv-comportamentală te învață să identifici și să schimbi tiparele de gândire care pot fi distorsionate, nefolositoare, credințe inexacte și comportamente care nu sunt folositoare. Psihoterapia cognitiv-comportamentală este o modalitate de a vă ajuta să vă observați gândurile și de a determina când gândiți într-un mod rațional sau într-unul irațional. Învățați să vă monitorizați, să provocați și să înlocuiți gândurile negative cu unele mai realiste și să recunoașteți conexiunea dintre gândurile, sentimentele și comportamentele pe care le faceți.
Terapia cognitiv-comportamentală este deosebit de utilă în depresie, când gândurile sunt adesea negative și supărătoare. Dacă veți învăța să fiți mai conștienți de gândurile și sentimentele negative și să le răspundeți folosind tehnicile învățate pe parcursul ședințelor, nu numai că veți putea gestiona mai bine aceste emoții, dar pe viitor veți putea evita reapariția depresiei.
Rolul activităților fizice
Întotdeauna când vorbim de depresie, dar și în problemele ce privesc anxietate, căutăm împreună cu clienții noștri modalități prin care să-i încurajăm să înceapă să practice activități fizice în mod regulat. Așa cum știm exercițiile fizice sunt benefice întregului organism, atât pentru minte cât și pentru corp, iar numeroase studii subliniază importanța activității fizice pentru menținerea sănătății mintale. Există numeroase alte motive de natură psihosocială pentru care exercițiile fizice regulate îmbunătățesc starea de sănătate mintală a oamenilor, precum: creșterea încrederii în propria persoană, creșterea motivației de a acționa, de a face lucruri, creșterea satisfacției față de propriul corp distragerea de la îngrijorări sau alte gânduri supărătoare, sporirea frecvenței interacțiunilor sociale obișnuirea cu senzațiile fiziologice inconfortabile asociate cu efortul fizic.
Un studiu realizat în 1994 de către Paffenbarger și colaboratorii pe un eșantion 10.000 de persoane care făceau mai multe activități fizice, a arătat că acele persoane aveau mai puține simptome de depresie.
Multe alte studii clinice au evidențiat că practicarea exercițiilor fizice regulate au un puternic efect terapeutic la persoanele diagnosticate cu depresie (ex. Babyak et al. 2000; Mather et al. 2002; Blumenthal et al. 2007).
Conexiunea cu ceilalți
Un alt lucru pe are îl recomandăm aici la atelieruldepsihologie.ro este conectarea cu ceilalți, menținerea conexiunilor sociale, care este importantă pentru sănătatea emoțională a tuturor. Poate fi dificil de făcut acest lucru pe cont propriu atunci când suferi de depresie, așa că o soluție ar fi să soliciți ajutorul prietenilor și familiei pentru a rămâne în contact cu tine. Să fii cu oameni care îți plac are un efect pozitiv asupra stării tale de spirit. Îți oferă un sentiment de acceptare, creșterea stimei de sine, o șansă de prietenie și distracție și acces la persoane care te pot susține atunci când este nevoie. Evitați izolarea și retragerea, deoarece acestea vă vor agrava depresia. Unii oameni găsesc ajutor în grupuri de sprijin cu persoane care împărtășesc aceeași problemă de sănătate sau îngrijorări.
Acțiunile și rutinele zilnice
Activitatea este un alt lucru extrem de important. Fă ceva în fiecare zi!
Odată cu depresia, motivația ta de a face orice lucru pare să dispară, mai ales că totul pare foarte dificil. Poate nu veți dori să faceți ceva, dar încercați oricum – cel puțin un lucru. Acțiunea precedă motivația. Faceți ceva în fiecare zi, chiar și atunci când nu simți că trebuie să faci asta. Interesul pentru a face acest lucru va veni mai târziu.
Să aveți o rutină și o structură zilnică vă pot ajuta în multe feluri, cum ar fi să evitați să petreceți ore nesfârșite de timp singuri, fără să faceți nici o activitate, lucru care vă va agrava simptomele de depresie. De asemenea, oferă un scop zilei tale, care te va ajuta să îți îmbunătățești respectul de sine. Programează-ți timpul și încearcă să urmezi acel program, dar nu fi prea rigid cu tine. Multe persoane cu depresie se luptă cu activitățile lor zilnice. Urmărirea unui program scris vă ajută să vedeți și să respectați tot ceea ce trebuie să faceți, ceea ce te face să te simți bine și este o realizare zilnică.
Dacă vă regăsiți în descrierile de mai sus sau pentru orice altă întrebare, vă invităm să ne contactați.
de: Bogdan Pîrtoacă
sursa foto: Jeremy Bishop via Pexels