Efectele stresului

Home / Tratament stres / Efectele stresului

Asociația Psihologilor Americani a publicat în noiembrie 2018 un articol cu titlul „ Efectele stresului asupra corpului”, în care detalia ultimele informații științifice legate de influența pe care stresul o poate avea asupra corpului uman.

Am tradus acest articol pentru dumneavoastră, pentru că am considerat că ar fi util ca aceste informații de calitate să ajungă într-un mod cât mai accesibil publicului din România.

Textul original îl puteți citi accesând acest link. 

Efectele stresului asupra corpului

Stresul afectează toate sistemele corpului, inclusiv sistemele musculoscheletal, respirator, cardiovascular, endocrin, gastro-intestinal, nervos și reproducător.

Corpurile noastre sunt bine echipate pentru a face față stresului în doze mici, dar atunci când stresul se menține pentru o perioadă lungă sau devine cronic, acesta poate avea efecte grave asupra corpului dumneavoastră.

Sistemul musculoscheletal

Când corpul este stresat, mușchii se încordează. Tensiunea musculară este o reacție aproape reflexă la stres. Acesta este modul prin care corpul se poate proteja împotriva rănilor și a durerii.

Instalarea rapidă a stresului, tensionează musculatura. Stresul care se instalează subit tensionează toată musculatura, iar apoi, când trece, tensiunea se eliberează. Stresul cronic face ca mușchii din corp să fie mai mult sau mai puțin într-o stare de activare. Atunci când mușchii sunt încordați și tensionați pentru perioade lungi de timp, acest lucru poate declanșa alte reacții ale corpului și poate chiar grăbi apariția tulburărilor legate de stres.

De exemplu, atât cefaleea, cât și migrenele sunt asociate cu tensiunea musculară cronică în zona umerilor, gâtului și a capului. Durerile musculoscheletale de la nivelul inferior al spatelui și al extremităților superioare au fost, de asemenea, corelate cu stresul, în special stresul de la locul de muncă.

Milioane de persoane suferă de afecțiuni dureroase cronice, secundare tulburărilor musculoscheletale. Adesea, dar nu întotdeauna, poate exista o leziune care declanșează apariția durerii cronice. Ceea ce face ca o persoană afectată să sufere sau nu de durere cronică este modul în care reacționează la leziune. Persoanele care se tem de durere și de apariția unor noi leziuni și care caută doar o cauză fizică pentru vătămare și vindecare, au în general o recuperare mai grea, față de persoanele care mențin un nivel moderat de activitate, ce este supravegheată de medic. Tensiunea musculară și, în cele din urmă, atrofia musculară datorată slabei utilizări a corpului, toate contribuie la apariția afecțiunilor musculo-scheletale cronice care sunt legate de stres.

S-a demonstrat că tehnicile de relaxare și alte terapii de ameliorare a stresului reduc efectiv tensiunea musculară, scad incidența anumitor tulburări legate de stres, cum ar fi cefaleea și sporesc sentimentul de bunăstare. Pentru cei care dezvoltă afecțiuni cronice de durere, activitățile de ameliorare a stresului s-au dovedit a îmbunătăți starea de spirit și funcționarea zilnică.

Sistemul respirator

Sistemul respirator furnizează oxigen celulelor și elimină dioxidul de carbon din organism. Aerul intră prin nas și trece prin laringe în gât, apoi o ia în jos prin trahee și ajunge la plămâni prin bronhii. Bronhiolele transferă apoi oxigenul în celulele roșii din sânge pentru a fi trimis în corp prin circulația sangvinică.

Stresul și emoțiile puternice se pot manifesta cu simptome respiratorii, cum ar fi scurtarea respirației sau respirația rapidă, sacadată deoarece căile respiratorii dintre nas și plămâni se contractă. Pentru persoanele fără boli respiratorii, aceasta nu este, în general, o problemă, deoarece organismul poate compensa pentru a respira confortabil, dar factorii de stres psihologic pot exacerba problemele de respirație pentru persoanele cu boli respiratorii preexistente, cum ar fi astmul și boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC, inclusiv emfizem și bronșita cronică).

Unele studii arată că momentele de stres acut – cum ar fi cele trăite la moartea unei persoane dragi – pot declanșa crize de astm. În plus, respirația rapidă – sau hiperventilația – cauzată de stres poate provoca un atac de panică la persoanele predispuse la atacuri de panică.

Vă poate fi de folos să lucrați cu un psiholog pentru a învăța să vă relaxați, să respirați și să folosiți alte strategii cognitive și comportamentale.

Sistemul cardiovascular

Inima și vasele de sânge sunt cele două elemente ale sistemului cardiovascular care funcționează împreună pentru a furniza hrană și oxigen organelor corpului. Activitatea acestor două elemente este, de asemenea, influențată de modul în care corpul răspunde la stres. Stresul acut – stres care apare în moment, pe termen scurt, cum ar fi respectarea termenelor limită, blocarea în trafic sau apăsarea bruscă a pedalei de frână pentru a evita un accident, determină o creștere a ritmului cardiac și contracții mai puternice ale mușchiului cardiac, hormonii de stres, adrenalina, noradrenalina și cortizolul, acționând ca mesageri pentru aceste efecte.

În plus, vasele de sânge care direcționează sângele către marii mușchi ai corpului și către inima se dilată, astfel mărind cantitatea de sânge pompată către aceste părți ale corpului și determinând creșterea tensiunii arteriale. Acest lucru este, de asemenea, cunoscut sub numele de răspunsul de fugă sau luptă. Odată ce episodul de stres acut a trecut, corpul revine la starea sa normală.

Stresul cronic, sau stresul constant experimentat pe o perioadă prelungită de timp, poate contribui la apariția problemelor pe termen lung pentru inimă și vasele de sânge. Creșterea constantă și continuă a ritmului cardiac, precum și nivelurile ridicate de hormoni ai stresului și ale tensiunii arteriale, pot avea un impact asupra corpului. Pe termen lung, poate crește riscul de hipertensiune, atac de cord sau accident vascular cerebral.

Stresul acut repetat și stresul cronic persistent pot contribui, de asemenea, la inflamația sistemului circulator, în special la nivelul arterelor coronare, și aceasta este calea despre care se crede că leagă stresul de infarctul miocardic. De asemenea, se pare că modul în care o persoană răspunde la stres poate afecta nivelul colesterolului.

Riscul apariției bolilor de inimă asociat cu stresul pare să fie diferit la femei. Dacă femeia se află în premenopauză sau în postmenopauză. Nivelurile de estrogen la femeile aflate în premenopauză par să ajute vasele de sânge să răspundă mai bine în timpul stresului, ajutând astfel corpurile lor să se adapteze mai bine stresului și să le protejeze împotriva bolilor de inimă. Femeile aflate în postmenopauză pierd acest nivel de protecție din cauza scăderii de estrogen, situându-le astfel într-un risc crescut față de efectele stresului asupra bolilor de inimă.

Sistemul endocrin

Când cineva percepe o situație ca fiind provocatoare, amenințătoare sau incontrolabilă, creierul inițiază o cascadă de evenimente care implică axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale, care este principalul motor al răspunsului la stres al sistemului endocrin. Acest lucru duce în cele din urmă la o creștere a producției de hormoni steroizi numiți glucocorticoizi, care includ cortizolul, adesea denumit „hormonul stresului”.

Axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale

În perioadele de stres, hipotalamusul, o colecție de nuclee care leagă creierul și sistemul endocrin, activează glanda pituitară pentru a produce un hormon, care la rândul său activează glandele suprarenale, ce sunt situate deasupra rinichilor, pentru a crește producția de cortizol.

Cortizolul crește nivelul de combustibil energetic disponibil prin mobilizarea glucozei și a acizilor grași din ficat. Cortizolul este produs în mod normal în diferite niveluri pe parcursul zilei, de obicei crescând în concentrație la trezire și scăzând lent pe parcursul zilei, oferind un ciclu zilnic de energie.

În timpul unui eveniment stresant, o creștere a cortizolului poate furniza energia necesară pentru a face față provocărilor prelungite sau extreme.

Stresul și sănătatea

Glucocorticoizii, inclusiv cortizolul, sunt importanți pentru reglarea sistemului imunitar și reducerea inflamațiilor. Deși acest lucru este valoros în situațiile stresante sau amenințătoare în care leziunile ar putea duce la activarea crescută a sistemului imunitar, stresul cronic poate duce la o comunicare defectuoasă între sistemul imunitar și axa hipotalamus-hipofiză-suprarenale.

Această comunicare afectată a fost legată de dezvoltarea viitoare a numeroase condiții de sănătate fizică și mintală, inclusiv oboseală cronică, tulburări metabolice cum ar fi diabetul sau obezitatea, depresie și tulburări ale sistemului imunitar.

Sistemul gastro-intestinal

Intestinul are sute de milioane de neuroni care pot funcționa destul de independent și sunt în comunicare constantă cu creierul. În felul acesta ne putem explica capacitatea de a simți „fluturi” în stomac. Stresul poate afecta comunicarea dintre creier și intestin și poate declanșa durerea, balonarea și alte senzații de disconfort ce pot fi resimțite mai ușor. Intestinul este locuit, de asemenea, de milioane de bacterii care pot influența sănătatea acestuia, dar și a creierului, cea ce poate avea impact asupra capacității de a gândi și de a influența emoțiile.

Stresul este asociat cu modificări ale bacteriilor intestinale care la rândul lor pot influența starea emoțională. Astfel, nervii și bacteriile intestinului influențează puternic creierul, dar și invers.

Stresul apărut în prima parte a vieții poate schimba dezvoltarea sistemului nervos, precum și modul în care corpul reacționează la stres. Aceste modificări pot crește riscul de boli intestinale ulterioare sau disfuncționalități.

Esofagul

Când sunt stresați, indivizii pot mânca mai mult sau mai puțin decât de obicei. Alimente multe și  mai variate, sau o creștere a consumului de alcool sau tutun, poate duce la arsuri la stomac sau la un reflux acid. Stresul sau epuizarea pot crește, de asemenea, severitatea senzației de arsuri la stomac care apar în mod regulat. Un caz rar de spasme în esofag poate fi declanșat de stresul intens și poate fi ușor confundat cu un atac de cord.

De asemenea, stresul poate face dificilă înghițirea alimentelor sau poate crește cantitatea de aer care este înghițită, ceea ce poate duce la creștea râgâitului, a senzațiilor de gaze și balonare.

Stomacul

Stresul poate face ca durerea, balonarea, greața sau alte disconforturi stomacale să se simtă mai ușor. Vărsăturile pot apărea dacă stresul este suficient de sever. În plus, stresul poate provoca o creștere sau o scădere inutilă a poftei de mâncare. Dietele nesănătoase pot, la rândul lor, deteriora starea de spirit.

Contrar credinței populare, stresul nu crește producția de acid în stomac și nici nu provoacă ulcere gastrice. Acestea din urmă sunt cauzate de fapt de o infecție bacteriană. Când suntem stresați, ulcerele pot fi mai deranjante.

Intestinul

Stresul poate face ca durerea, balonarea sau disconfortul să fie resimțite mai ușor în intestine. Poate afecta rapiditatea cu care se deplasează alimentele prin corp, ceea ce poate determina fie diaree, fie constipație. Mai mult, stresul poate induce spasme musculare în intestin, care pot fi dureroase.

Stresul poate afecta digestia și ce substanțe nutritive absorb intestinele. Producția de gaz legată de absorbția nutrienților poate crește.

Intestinele au o barieră impermeabilă pentru a proteja organismul de (majoritatea) bacteriilor legate de alimente. Stresul poate face bariera intestinală mai permeabilă, astfel încât să permită bacteriilor intestinale să pătrundă în organism. Deși majoritatea acestor bacterii sunt ușor de gestionat de sistemul imunitar și nu ne îmbolnăvesc, necesitatea constantă a unei acțiuni inflamatorii scăzute, poate duce la simptome cronice ușoare.

Stresul afectează în special persoanele cu tulburări intestinale cronice, cum ar fi bolile inflamatorii intestinale sau sindromul intestinului iritabil. Acest lucru se poate datora faptului că nervii intestinali sunt mai sensibili, modificări ale florei intestinale, modificări ale vitezei în care alimentele se mișcă prin intestin și / sau modificări ale răspunsurilor legate de imunitate ale intestinului.

Sistemul nervos

Sistemul nervos este alcătuit din mai multe componente: componenta centrală care implică creierul și măduva spinării și componenta periferică formată din sistemul nervos autonom și somatic.

Sistemul nervos autonom are un rol direct în răspunsul fizic la stres și este împărțit în sistemul nervos simpatic (SNS) și sistemul nervos parasimpatic (SNP). Când corpul este stresat, SNS contribuie la ceea ce este cunoscut sub numele de răspuns la „luptă sau fugă”. Corpul își mută resursele energetice spre a lupta împotriva unei amenințări la adresa vieții sau pentru a fugi de un inamic.

SNS anunță glandele suprarenale să elibereze hormoni numiți adrenalină (epinefrină) și cortizol. Acești hormoni, împreună cu acțiunile directe ale nervilor autonomi, determină inima să bată mai repede, creșterea frecvenței respirației, dilată vaselor de sânge din brațe și picioare, produce schimbări în procesul digestiv și creșterea nivelului de glucoză (energia oferită de zahăr) în sânge pentru a se adapta situației de urgență.

Răspunsul SNS este cât se poate de rapid pentru a pregăti corpul să răspundă la o situație de urgență sau stresului acut – ce sunt considerați factori de stres de durată scurtă. Odată ce criza s-a încheiat, corpul revine, de obicei, la starea inițială lipsită de stres. Această recuperare este facilitată de SNP, care are în general efecte opuse SNS. Dar supraactivitatea SNP poate contribui, de asemenea, la reacțiile de stres, de exemplu, prin promovarea bronhoconstricției (de exemplu, în astm) sau vasodilatație exagerată și circulației sanguină periclitată.

Atât SNS, cât și PNS au interacțiuni puternice cu sistemul imunitar, care pot modula și reacțiile de stres. Sistemul nervos central este deosebit de important în declanșarea răspunsurilor la stres, deoarece reglează sistemul nervos autonom și joacă un rol central în interpretarea contextelor ca potențial amenințătoare.

Stresul cronic, ceea ce reprezintă confruntarea cu stresori pe o perioadă prelungită de timp, poate duce la epuizarea pe termen lung a corpului. Deoarece sistemul nervos autonom continuă să declanșeze reacții fizice, acesta provoacă uzura organismului. Nu este vorba atât de ceea ce face stresul cronic asupra sistemului nervos, cât de efectul pe care îl produce activarea continuă a sistemului nervos față de alte sisteme corporale care devin problematice.

Sistemul reproducător masculin

Sistemul de reproducere masculin este influențat de sistemul nervos. Partea parasimpatică a sistemului nervos provoacă relaxare, în timp ce partea simpatică provoacă excitare. În anatomia masculină, sistemul nervos autonom, cunoscut și sub numele de răspuns la luptă sau fugă, produce testosteron și activează sistemul nervos simpatic care creează excitare.

Stresul determină corpul să elibereze hormonul cortizol, care este produs de glandele suprarenale. Cortizolul este important pentru reglarea tensiunii arteriale și în funcționarea normală a mai multor sisteme ale corpului inclusiv cardiovascular, circulator și reproducător masculin. Cantitățile în exces de cortizol pot afecta funcționarea biochimică normală a sistemului reproducător masculin.

Dorința sexuală

Stresul cronic, stresul continuu pe o perioadă extinsă de timp, poate afecta producția de testosteron, rezultând o scădere a dorinței sexuale sau a libidoului și poate provoca chiar disfuncție erectilă sau impotență.

Reproducerea

Stresul cronic poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra producției și maturării spermatozoizilor, provocând dificultăți cuplurilor care încearcă să conceapă. Cercetătorii au descoperit că bărbații care au experimentat două sau mai multe evenimente stresante în ultimul an au avut un procent mai mic de motilitate a spermatozoizilor și un procent mai mic de spermatozoizi cu morfologie normală (dimensiune și formă), comparativ cu bărbații care nu au avut evenimente stresante în viață.

Boli ale sistemului reproducător

Atunci când stresul afectează sistemul imunitar, corpul poate deveni vulnerabil la infecții. În anatomia masculină, infecțiile testiculelor, prostatei și uretrei pot afecta funcționarea normală a sistemului reproducător masculin.

Sistemul reproducător feminin

Menstruația

Stresul poate afecta menstruația în rândul adolescentelor și femeilor în mai multe moduri. De exemplu, niveluri ridicate de stres pot fi asociate cu cicluri menstruale absente sau neregulate, mai dureroase și modificări ale duratei ciclurilor.

Dorința sexuală

Femeile jonglează cu cerințe personale, familiale, profesionale, financiare și cu o gamă largă de alte cerințe care apar de-a lungul vieții lor. Stresul, neatenția, oboseala etc. pot reduce dorința sexuală – mai ales atunci când femeile îngrijesc simultan copii mici sau alți membri ai familiei, fac față unor probleme medicale cronice, se simt deprimate, se confruntă cu dificultăți în relație sau abuzuri, sau încearcă să facă față problemelor de la muncă.

Sarcina

Stresul poate avea un impact semnificativ asupra planurilor de reproducere ale unei femei. Stresul poate avea un impact negativ asupra capacității unei femei de a concepe, asupra sănătății sarcinii sale și asupra adaptării postpartum. Depresia este principala complicație a sarcinii și a adaptării de după sarcină.

Stresul în exces crește probabilitatea de a dezvolta depresie și anxietate în acest timp. Stresul matern poate avea un impact negativ asupra dezvoltării fetale și pe parcursul copilăriei și poate întrerupe legătura cu copilul în săptămânile și lunile ce urmează nașterii.

Sindromul premenstrual

Stresul poate face ca simptomele premenstruale să se înrăutățească sau să fie mai dificil de gestionat, iar simptomele premenstrual în sine pot fi stresante pentru multe femei. Aceste simptome pot includ crampe, retenție de lichide și balonare, dispoziție negativă (senzație de iritabilitate și „albastru”) și schimbări de dispoziție.

Menopauza

Odată cu apropierea menopauzei, nivelurile hormonilor fluctuează rapid. Aceste modificări sunt asociate cu anxietatea, schimbările de dispoziție și sentimentele de suferință. Astfel menopauza poate fi un factor de stres în sine. Unele dintre modificările fizice asociate menopauzei, în special bufeurile, pot fi dificil de tolerat.

În plus, suferința emoțională poate face ca simptomele fizice să fie mai grave. De exemplu, femeile care sunt mai anxioase pot prezenta un număr crescut de bufeuri și / sau bufeuri mai severe sau intense.

Boli ale sistemului reproducător

Atunci când stresul este ridicat, există șanse crescute de exacerbare a simptomelor stărilor de boală reproductivă, cum ar fi virusul ce generează herpes simplex sau sindromul ovarului polichistic. Diagnosticul și tratamentul cancerelor de reproducere pot provoca stres semnificativ, ceea ce justifică o atenție suplimentară și sprijin.

Managementul stresului

Aceste descoperiri recente despre efectele stresului asupra sănătății nu ar trebui să vă îngrijoreze. Acum înțelegem mult mai multe în legătură cu strategiile eficiente pe care le putem folosi pentru reducerea răspunsurilor la stres. Astfel de strategii includ:

  • menținerea unei rețele sociale de suport;
  • angajarea în exerciții fizice regulate;
  • un somn adecvat în fiecare noapte;

Aceste abordări au beneficii importante pentru sănătatea fizică și mintală și formează elemente esențiale pentru un stil de viață sănătos. Dacă doriți sprijin suplimentar sau dacă vă confruntați cu stres extrem sau cronic, un psiholog autorizat vă poate ajuta să identificați provocările și factorii de stres care vă afectează viața de zi cu zi și să găsiți modalități de a vă ajuta să faceți față cât mai bine acestor situații pentru a vă îmbunătăți starea fizică și mintală.

Asociația Psihologilor Americani aduce mulțumiri pentru asistența în realizarea acestui articol doctorului William Shaw, PhD; Susan Labott-Smith, PhD, ABPP; Matthew M. Burg, PhD; Camelia Hostinar, PhD; Nicholas Alen, BA; Miranda A.L. van Tilburg, PhD; Gary G. Berntson, PhD; Steven M. Tovian, PhD, ABPP, FAClinP, FAClinHP și Malina Spirito, PsyD, MEd.

Te invităm să accesezi această pagină, pentru a afla ce poți obține lucrând cu psihologii noștri pentru tratarea și prevenirea efectelor stresului folosind tehnicile psihoterapiei cognitiv-comportamentale. 

Dacă consideri că te putem ajuta nu ezita să ne contactezi.

Sursa foto: Dylan Sauerwein via Unsplash